Definitie: Salariul reprezinta suma de bani acordata de
patron salariatului in temeiul unui contract individual de munca pentru munca
efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce
trebuie indeplinite.
Conform Codului Muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (art. 159 alin. 1)
Grupul
American de consultanta pentru Business defineste salariul ca “o
recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul
firmei”. In timp ce definitia romaneasca pune accent pe efortul ce trebuie
recompensat, cea americana precizeaza ca numai rezultatele se recompenseaza.
Poate ca aceasta diferenta de optica explica partial si diferenta de dezvoltare
dintre cele doua tari. :-)
Salariul este compus din salariul de baza si alte adaosuri.
Salariul
de baza reprezinta partea principala a
salariului total, convenita in cadrul contractului de munca; suma precizata se
acorda efectiv salariatului in anumite conditii stabilite (timpul efectiv
lucrat si rezultatele obtinute in raport cu standardale de performanta). El se
stabileste pentru fiecare salariat in functie de pregatire, experienta,
abilitatile si rezultatele persoanelor, pe de o parte, si politica salariala a
firmei, formele de salarizare, importanta, complexitatea si raspunderea
lucratorilor ce revin postului in care este incadrat salariatul, pe de alta
parte.
Adaosurile
si sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului si se acorda
numai pentru: perfomante deosebite ale salariatului, munca prestata in conditii
grele, rezultate importante pentru intreprindere, loialitate si stabilitate in
munca (vechime).
Sa mai mentionam ca, conform
legii, salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale, nu pot fi
comunicate, sub sanctiunea suportarii rigorilor legii, altor persoane fizice
sau juridice. Se considera ca un contract de munca are un caracter confidential
incercandu-se in acest fel protejarea intreprinderilor in competitie pentru
mentinerea salariatilor si evitarea situatiilor conflictuale ce ar rezulta din
intelegerea gresita partiala, partiala sau neintelegerea raporturilor
contractuale.
Formele de salarizare reprezinta modalitati de evaluare si de
determinare a muncii salariatiilor si a rezultatelor acestora precum si a
salariului ce li se cuvine.
1. Salarizarea
dupa timpul lucrat (in regie):
Personalul
incadrat in aceasta forma este platit dupa timpul lucrat fara a se tine seama
de cantitatea sau calitatea muncii depuse.
Salariul tarifar se
stabileste pe ora, iar cel efectiv se obtine inmultind numarul orelor lucrate
intr-o luna cu salariul orar. O anumita cantitate si calitate a rezultatelor
muncii sunt subintelese pentru ca ele au fost luate in calcul la incadrarea
persanalului pe posturi si trepte de salarizare. Este o forma de salarizare
simpla de aplicat, potrivita situatiilor in care rezultatele muncii nu pot fi
evaluate cu suficienta exactitate (activitati creative, de conducere) sau nu
depind de efortul lucratorului. Are dezavantajul ca nu stimuleaza si nu conduce
la cresterea productivitatii muncii.
2. Salarizarea in acord direct (pe bucata):
Salariul
efectiv se calculeaza in functie de rezultatele obtinute, inmultind salariul
stabilit pentru unitatea de produs cu volumul productiei. In cazul comertului
se poate aplica prin stabilirea unui procent din desfacerea realizata, salariul
efectiv obtinandu-se inmultind acest procent cu vanzarea efectuata intr-o luna.
Aceasta forma are urmatoarele avantaje:
- genereaza sentimentul de echitate;
- conduce la cresterea productivitatii muncii;
- elimina nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative;
- se aplica foarte bine pentru munca in afara unitatii, la domiciliu.
Practica, insa, a evidentiat si o serie de dezavantaje:
- lucratorul poate ajunge la surmenaj, in dorinta de a castiga cat mai mult;
- pot sa apara probleme de calitate;
- apar situatii conflictuale cu conducerea privind evaluarea si recunoasterea
volumului rezultatelor;
- solicita o activitate laborioasa de stabilire a salariului normat pe unitatea
de produs pentru toate produsele sau operatiile si de adaptare continua a
normei;
- nu se garanteaza un salariu minim.
3. Salarizarea combinata (cu prime): incearca sa combine avantajele formelor de salarizare anterior prezentate.
Salariul efectiv se compune din doua parti principale:
a)
salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat;
b) o
remunerare variabila a randamentului sau performantelor care se adauga
salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime
din salariul total realizat). Cele mai uzuale prime sunt:
- prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea patrunderii
componentelor cu probleme de calitate in produsul finit);
- prime de vanzare (pentru depasiri ale valorii normate ale vanzarilor);
- prime pentru munca in conditii speciale;
- prime de productie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel.
4. Salarizarea pe colective de
lucratori (echipe): este o forma de acord aplicata la volumul total al
rezultatelor unei echipe. Se negociaza cu echipa un fond de salarii global pe
lucrare sau proiect, in conditiile in care acesta poate fi marit sau diminuat
si regula de repartizare pe membrii echipei. Forma stimuleaza cooperarea in munca, reduce
conflictele si competitia intre indivizi, elimina efectele negative ale
absenteismului.
5. Participarea salariatilor la rezultatele intreprinderii: este o formula suplimentara care stimuleaza intreg personalul, mareste
atasamentul fata de intreprindere si preocuparea pentru perfectionarea
activitatii. Se poate calcula si aloca un fond pentru suplimentarea salariilor
in functie de beneficiul obtinut, de crestere a productivitatii muncii si de
crestere a capitalului prin surse proprii.
Ce mai vreau sa completez este ca suma de bani pe care o primeste lunar salariatul reprezinta salariul net, iar suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata si calculata conform
sistemului de salarizare si formelor aplicate reprezinta salariul brut care, de regula, este mai
mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a contributiilor retinute conform legii. Intreprinderea, la randul ei, are de achitat o serie
de contributii si taxe. Dar, despre contributii si taxe voi vorbi intr-un articol viitor.
Intreprinderea mai poate aplica si un sistem de premiere a salariatilor cu
ocazia evenimentelor deosebite precum si pentru rezultate deosebite. Acordarea premiilor are un
efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si
daca sumele sunt semnificative.
Pe langa sistemul de salarizare, intreprinderile mari mai utilizeaza un sistem
flexibil de avantaje acordate salariatilor. Acestea contribuie la reducerea
fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si
instruirea noilor salariati. Varsta, educatia, experienta in munca, satisfactia
profesionala, situatia familiala, sunt factori de luat in considerare la
stabilirea <pachetului> de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea
productivitatii, ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat
favorabil intreprinderii.